OFERTĂ EXCURSIE BUCUREŞTI

     Bucureştiul numit după numele legendarului ei fondator, ciobanul Bucur – se întinde în câmpiile Munteniei, între poalele Munţilor Carpaţi şi fluviul Dunărea. În 1930 oraşul era cunoscut ca "Micul Paris al Estului". Oraşul datează din secolul XIV şi a fost înregistrat pentru prima dată în 1459 ca reşedinţă a domnitorului Vlad Tepeş. Capitala Valahiei între secolele XVII-XIX, Bucureştiul a devenit capitala României începând cu 1862, transformându-se în cel mai important centru economic, politic, ştiinţific şi cultural al ţări.
     Pentru a cunoaşte mai bine capitala României, Bucureştiul, pentru a te bucura de minunatele sale monumente, muzee, parcuri şi alte obiective turistice, D.J.T. Maramureş propune cadrelor didactice realizarea unei excursii de două zile, cu cazare la D.J.T. BUCUREŞTI, transportul putând fie realizat fie cu trenul , fie cu microbusul în funcţie de preferinţe.
     Cele mai reprezentative obiective turistice sunt următoarele, deşi lista bogată a patrimoniului bucureştean permite, desigur o selecţie în perspectiva doleanţelor cadrului didactic organizator şi a elevilor.

VESTIGII ISTORICE

 Curtea Veche - reprezintă urmele unui important centru politic şi administrativ al Ţării Româneşti, cele mai semnificative construcţii medievale (sec. XV-XVIII) din cuprinsul municipiului de astăzi. Cetatea ridicată în timpul domniei lui Vlad Ţepeş (mult mai puternică şi mai mare decât cea anterioara) îmbină nevoile unui punct fortificat cu cele ale adăpostirii Curţii Domneşti. Aici se află un muzeu în aer liber, unde se pot vedea marile hrube din subsol, coloanele din sala Sfatului etc.
 Hanul lui Manuc - construit de marele negustor Manuc-bei în primul deceniu al sec. XIX. În prezent este unul dintre cele mai importante monumente istorice şl de arhitectură din Capitală;
 Palatul Ghica - (1822), ridicat de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica, este un edificiu impunător, monument reprezentativ al stilului neoclasic din Ţara Românească;
 Palatul Ştirbei - (1835), construit în stil neoclasic, după planurile arhitectului francez Sanjouand, este un edificiu suplu şi elegant, cu elemente greceşti, ce a aparţinut o vreme şi familiei princiare Ştirbei. În prezent adăposteşte Muzeul Ceramicii şi Sticlei;
 Palatul Şutu - (1833-1834), construit în stil neogotic, cu elemente de stil romanic, a aparţinut marelui postelnic Costache Grigore Şutu, fiind unul dintre cele mai frecventate palate ale oraşului din sec. XIX. În prezent găzduieşte Muzeul de Istorie şi Arta a municipiului Bucureşti;
 Palatul Universităţii - (1857-1869), masiva construcţie ridicată după planurile arhitectului Al. Orascu, ajutat în decorarea exteriorului de către K. Storck, în care funcţionează cea mai veche instituţie de învăţământ superior din Bucureşti;
 Palatul Cotroceni - (1893), construit după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, ca reşedinţă permanenta a prinţului moştenitor Ferdinand, este situat în mijlocul unei frumoase grădini şi deţine numeroase elemente de arhitectura românească. În prezent este folosit ca reşedinţă a Preşedintelui dispune de o bogată decoraţie cu picturi. Azi găzduieşte Muzeul "George Enescu";
 Palatul Parlamentului (Casa Poporului) - (1984-1989), este cea mai grandioasă construcţie administrativă din Europa, ce include sute de birouri, zeci de saloane de recepţie sau pentru manifestări ştiinţifice, culturale, social-politice, zeci de săli de conferinţe. Însumează 265.000 mp suprafaţa interioară, ocupând locul doi in lume după clădirea Pentagonului din Washington şi locul trei în lume din punct de vedere al volumului, după clădirea de la Cape Canaveral (SUA), în care se montează rachetele cosmice şi după piramida Quetzalcoatl din Mexic.

EDIFICII RELIGIOASE

 Complexul Patriarhiei - construcţie de mari dimensiuni, ridicată între 1656-1658, de domnul Constantin Şerban Basarab şi terminată în timpul lui Radu Leon (1664-1669), când a devenit sediul Mitropoliei. Se aseamănă foarte mult cu Biserica Episcopala din Curtea de Argeş, deosebindu-se de aceasta doar prin dimensiunile mai mari şi prin pridvorul larg deschis;
 Biserica "Curtea Veche"- unul din valoroasele exemplare de arhitectură religioasă din epoca feudală, cel mai vechi din Bucureşti, păstrat în forma sa iniţială, zidită între 1545-1547 de domnul Mircea Ciobanul pentru necesităţile Curţii Domneşti. Se mai păstrează câteva fresce din vremea lui Ştefan Cantacuzino (care a făcut unele reparaţii). Este declarată monument istoric;
 Biserica Mărcuţa - vechi monument istoric (1586-1587), ce prezintă interesante detalii de structură şi decoraţie şi păstrează în interior câteva fragmente de picturi din sec. XVI;

EDIFICII CULTURALE

 Atheneul Român - una din cele mai reprezentative clădiri ale capitalei, ridicată între 1886-1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Sumele necesare ridicării construcţiei au fost strânse prin contribuţie publică. Arhitectura exterioară este o îmbinare de stiluri: neoclasic, baroc, ionic;
 Teatrul Naţional - clădire impunătoare realizată între 1967-1970, după proiectul unui colectiv de arhitecţi coordonaţi de Horia Maicu, Romeo Ştefan şi N. Cucu;
 Opera Naţionala - (1953), construită după planurile arhitectului Octav Doicescu;
 Muzeul Naţional de Istorie a României - cel mai mare din ţară, este o adevărată frescă a evoluţiei istorice în spaţiul românesc, şi deţine peste 50.000 de piese de mare valoare care înfăţişează dezvoltarea societăţii pe teritoriul României din cele mai vechi timpuri şi până in zilele noastre. Prin inestimabila bogăţie şi diversitate a exponatelor sale este un obiectiv de mare atracţie pentru turişti;
 Muzeul Naţional de Artă a României - cuprinde peste 70.000 de piese expuse în secţia de artă românească (feudală, modernă şi contemporană), şi în secţia de artă universală (europeană, orientală). Dintre numeroşii artişti ale căror opere se află aici, amintim: Gh. Tăttărescu, Th. Aman, N. Grigorescu, Şt. Luchian, Th. Pallady, N. Tonitza, C. Brâncuşi, D.
Paciurea, I. Jalea, Antonello de Messina, Rembrandt, Rubens, Delacroix, Renoir, Monet;
 Muzeul Satului - unul din cele mai interesante parcuri etnografice în aer liber din lume, fondat în 1936 de Dimitrie Gusti, ilustrează izvorul nesecat al unei originalităţi surprinzătoare. Exemplarele caselor şi gospodăriilor sunt expuse pe zone etnografice;
 Muzeul de Istorie Naturală "Grigore Antipa" - cel mai mare de acest gen şi cel mai vechi din ţările danubiene, un tezaur al universului viu, deţine peste 300.000 de exponate şi una din cele mai bogate colecţii de fluturi din Europa.

Site best view: 1024/768;    Required IE 5.0, Flash player 5.0;    Designed & hosted by Graffix Development