SFANTA MANASTIRE ROHIA - ISTORIE
Centru deosebit de viata monahala si spirituala, adevarat Sion romanesc, manastirea "Sfanta Ana" Rohia se numara printre valoroasele monumente bisericesti si de arta religioasa de la noi. Este asezata pe o coama de deal, in inima unei paduri de fag si stejar, oferind un minunat loc de tihna celor ce cauta linistea si refacerea sufleteasca, incantand in aceeasi masura pe iubitorii de frumos artistic si natural. Inceputurile manastirii sunt legate de persoana lui Nicolae Gherman, preot ortodox roman, paroh in satul Rohia. El a inaltat aceasta manastire in amintirea fiicei sale, copila Anuta, a carei moarte timpurie a indurerat nespus sufletul parintelui ei, caci, dintre toti cei zece copii ai sai, pe Anuta o iubea cel mai mult. Lucrarile au inceput in anul 1923, si, dupa doi ani, cu mari eforturi si cu ajutorul credinciosilor s-a ridicat o bisericuta modesta. Aceasta a fost sfintita in 1926, avand hramul Adormirea Maicii Domnului (15 august), de catre episcopul Nicolae Ivan al Clujului. Timp de aproape patruzeci de ani, asezamantul a ramas la stadiul de schit, dar dupa 1965 manastirea incepe sa se dezvolte. Manastirea Rohia se inscrie in traditia manastirilor ortodoxe de la noi, fiind un focar de spiritualitate si cultura. Impresionanta biblioteca a manastirii cuprinde peste 40.000 de volume si reviste cu continut teologic si de cultura profana (aici sunt carti ce trateaza variate domenii: istorie, arheologie, arta, poezie, muzica, stiinte, proza, etnografie, geografie etc.) incluzand, pe langa lucrarile in limba romana, si un bogat fond de carte in limbile franceza, germana, engleza si neogreaca. Bibliotecii i se alatura muzeul manastirii unde, pe langa colectia de icoane pe lemn si sticla, de exponate ale artei populare din zona Lapusului, se afla un patrimoniu de carti bisericesti de o inestimabila valoare: Cazania lui Varlaam, Iasi, 1642; Noul Testament de la Balgrad al mitropolitului Simion Stefan de la 1648; Evanghelia tiparita de Antim Ivireanu la Snagov, 1697; Cronica Romanilor, a lui Gheorghe Sincai, editata la Iasi in 1853; Evanghelia de la Bucuresti, 1725; Biblia lui Saguna 1856 - 1858 etc. E cu neputinta a vorbi de Rohia fara a aminti, fie doar in cateva randuri, de Nicolae Steinhardt, personalitate marcanta a culturii si spiritualitatii romanesti. Biografia sa ca om de cultura - a fost doctor in drept, cu studii la Paris si in Anglia, stralucit eseist si publicist al perioadei interbelice, membru activ al cenaclului "Sburatorul" - este impresionanta, insa ceea ce I-a marcat destinul au fost anii de detentie in "infernul totodata grotesc si teribil" al inchisorilor comuniste. In anii '60, la Jilava, el primeste botezul crestin, fiind botezat ortodox de catre parintele Mina Dobzeu. La Rohia a ajuns cu ajutorul prietenului sau, Constantin Noica. Steinhardt avea sa marturiseasca mai apoi: "Rohia mi-e un refugiu, un liman, o oaza, un rai siesi suficient".
